* Localizare

Vatra Dornei este un municipiu situat in nordul Romaniei (Judetul Suceava), in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie.

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.

Vatra Dornei este o staţiune balneo-climaterică care se află la 105 km departare de municipiul Suceava, 40 km de Câmpulung Moldovenesc, 85 km de municipiul Bistriţa. Cel mai apropiat aeroport se află în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face şi pe Valea Bistriţei pe şoseaua ce leagă municipiul Piatra Neamţ de Vatra Dornei.
Anul 1788 reprezintă un an de referinţă în istoria Stabilimentului balnear       Vatra-Dornei, prin descoperirea   izvoarelor   de    apă  “acidulată”    de   la Dorna,  de     către    medicul  şi  naturalistul de origine bavareză, Haquet  de Nürnberg. Un an mai târziu acest  medic  publică  o lucrare  în  care  sunt  prezentate date  privitoare   la  compoziţia   chimică  şi  calitatea apelor minerale de la Vatra-Dornei.
Recunoaşterea oficială  a importanţei izvoarelor minerale  de la Vatra-Dornei se datorează studiilor efectuate de către doctorul Ignatziu Plusch, în anul 1805. Acest an marchează şi captarea oficială  a izvorului “Sf. Ioan”, denumit ulterior “Vatra-Dornei”, primul izvor amenajat şi utilizat  de localnici.                                                                                       
Staţiunea este recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.