* Vatra Dornei

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.

Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Istoria acestor locuri a fost integrata, in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie. Locuitorii tinutului se considerau oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare.

Recunoscand acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Voda (1592-1595) fixeaza straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor. Masurile domnesti duc la o rapida dezvoltare a tinutului. La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare (Dorna pe Giumalau), la dezvoltarea asezarii contribuind probabil si situarea sa pe drumul care lega Moldova cu importantele centre comerciale si mestesugaresti Rodna si Bistrita, din Transilvania. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de constructie aminteste de o cladire a secolelor XVI-XVII. Aceasta ruina este situata la gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici, langa asezarea de la poalele Barnarelului, a existat si un schit cu chiliile aferente.

In 1775 Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati, succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz, a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului. Intre anii 1780-1785 s-a construit soseaua Campulung - Vatra Dornei - Pasul Tihuta - Poiana Stampei - Bistrita. Adevarata dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale si ale turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear.

Abundenta izvoarelor minerale, frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan simulator, la care se adauga ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea statiunii cunoscuta, tot mai mult, in tara si peste hotare. In fiecare an, isi refac aici sanatatea peste 50.000 de oameni, si alte zeci de mii se odihnesc in frumoasa asezare balneclimaterica a nordului carpatic, aflata intr-o noua faza de modernizare, de adaptare la cerintele si exigentele balneologiei si turismului modern.

Totodata, Vatra Dornei ofera tratament celor suferinzi de boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa ce au suferit operatii ale muschilor, oaselor, articulatiilor si s-au vindecat, dupa entorse, luxatii si fracturi), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice (tulburari prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Calimani" si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.